When in love..trouble on legs.

“The trouble with doing something right for the first time is that nobody appreciates how difficult it was.”(Walt West)

E ora 11:02,e duminica si asta e al 180 post.Buna dimineata!

Chiar ma uitam pe posturile mele care umplu 9 pagini si ma minunam cat am scris,ce am zis si nu in ultimul rand ce am simtit.Spune-tii cum vreti dar blogul asta a fost refugiul meu pentru ataaaaata timp.Micul meu prieten electronic…am trecut cu el prin 3 clase de liceu,prin vacante,prin indragosteli si prin facultate acum cu prorpiile vacante si indragosteli.

Intotdeauna am crezut ca eu o sa am parte de ceva special in viata asa ca pot spune ca m-am concetrat pe lucrurlile mai putin obisnuite.Traiesc tot ce mi se intampla la o intensitate mare… toate lucrurile mici.Blogul sta dovada.In lumea mea totul e hyper and I am queen in my castle…si se vede.Urasc schimbarea pentru ca am impresia ca o sa ma schimbe si pe mine si la Tara Minunilor nu as renunta nici in ruptul capului.Inca astept sa se intample ceva.De 15 ani astept-nu pun si primii 4 ani,pana am devenit constienta de mine-.Uite-ma la 19 ani asteptand…cred ca am citit prea multe carti

Mai sunt doua saptamani de facultate si dupa ele o sa ma iau cu vacante si acte de semnat si pregatiri dar tot mai am cateva lucruri de facut …lucruri pentru mine, asa de calire.Sincer..speram ca o sa le evit cu personalitatea mea magnifica..magnific de idoata.E clara treaba ca eu ma vad diferit fata de ceilalti…in nebunia mea eu am impresia ca toti suntem oglinzi-dah! bear with me-toti vedem altceva si asta ne face atat de diferiti.Vorbeam ieri cu Ramona de nivelele noastre de ciudatenie si va zic ca am luat-o.Ii ziceam ca ma pot descurca cu orice mai putin cu linistea.Nu imi place sa stau de vorba cu cineva nou si la un moment dat sa vina Marea Liniste,mai ales cand  imi epuizez toate punch line-urile si glumitele.Atunci e de rau pentru ca eu nu le epuizez asa de repede.Daaaaa si discutia noastra se rezuma numai la ) si la =)) si cateva cuvinte marunte aha ,da ,crappppp .

Ce imi place sa vorbesc cu Ramona si asa trebuia sa ii ridic spiritele ca e cam emo…stiu ca nu prea rimeaza Ramona cu emo dar asta e.Misiune indeplinita..o fac sa rada si eu sunt fericita si cu gura pana la urechi cand imi reamintesc si ii zic si ei ca am varsat de-a suc in poala tipului cu care am fost la majorat. Ah ce noapte memorabila!!!Nu ma pot abtine…rad ca retardata in fata calculatorului si ea la fel.When in love or akward situations I am trouble on legs ) dau din maini si ma manifest ca sa scap de liniste in caz ca e …iar in decursul manifestatiei mele pasionale hop! dau peste pahare sau fac alte boacane.Don’t judge!Ideea e ca daca o sa se inhame cineva cu mine eu ii propun sa isi ia imbracaminte impermeabila ) ce reclama buna imi fac nuh? ) acum sigur o sa curga  cu cereri in casatorie !!!

Aaaaasa cum va zicem inca doua saptamani de facultate..cateva examene pe ici pe colo..am planuri si cu examenele astea.Nu stiu de ce dar am un chef sa fiu evil si sa  spun vreo doua in foaia de examen.O sa vad cum o rezolv si pe asta.Mai am si vreo doua proiecte de facut.Ar cam trebui sa termin fara restante..asta daca vrajitoarea de la sport imi accepta proiectul la care m-am chinuit destul de mult…diacriticele masii!!!!

Ideea e ca vreau sa devin invizibila acum pe ultima sute de metrii dar nu din motive de emoneala ci din motive de plicitseala acuta…partea buna  e ca e vorba de o plictiseala impacata cu sine…ceva de genul eu nu te deranjez ..deci nu ma deranja.Cel putin pana cand imi retrag dosarul de la universitate si plec pe coclaul meu.Asadar pana atunci vreau sa devin invizibila si sa ma bucur de micile delicii ale vietii cum ar fi terminarea dramei mele coreene,beef cake watching,daydreaming in plain sight,quiet buss riding mai ales cand e GOL!!!si sa vorbesc cu Ramona and co. si poate o sa rad asa de tare incat o sa cad de pe scaun….asta ar fi ceva.

Hai ca am terminat si pe ziua de azi.Good times people!!!

Take care sash:*

The anti-technology girl.

“Life is a shipwreck but we must not forget to sing in the lifeboats.”(Voltaire)

Wow uite-ma aterizata din nou in bastina mea de toate zilele.Nu ma bucura nimic mai mult decat sa imi aduc toate rufele murdare si sa le spal in publicul meu umil.Oi incalca eu bunele maniere ,ce-i drept, dar pe mine ma face sa ma simt mai bine si uite-ma cum incep.

In marea mea aventura pe internet ma gasesc toti troienii si ceilalti virusi care imi mananca zilele.Cum se intampla asta?-ma simt ca la teleshopping cand zice ala: Te mananca in bumbacel?Nimic mai simplu!Comanda scarpinatorul de bumbacel cu 60 de butoane si alte dracii plasticate care te costa o ipoteca jumate-Revenin la drama mea cu tehnologia, imi verificam eu fericita mailul.O fac zilnic pentru ca odata cu plecare asta in tari straine sunt in corespondenta cu Bucurestiul via email.Asa.Intru si pe Spam sa sterg toate tampeniile ca ma seaca cand le vad ca stau acolo….si hop imi sare unul in fata de la Feddex.Eu credula-adica proasta-intru repede crezand ca e vorba de Vansii mei care sunt pe vine sa vina.Nu apuc sa fac prea multe ca antivirusul meu incepe sa se crizeze si sa faca ca toti dracii bip bip bip…bip in sus si bip in jos pana cand capul Sashei e pe dos-cu rima ca e mai amuzant-.Am realizat mai tarziu ca Vansii mei sunt trimisi prin AirMail.

Panicata am inceput si eu fac manevre evazive, de reducere a riscului ca Gicu sa intre in coma.Am reusit.Domnisoara Antitehnologie chiar a reusit.Imagine that!Deodata trecerea inot a Canalului Manecii era floare la ureche..exagerez dar chiar asa era.Pana a doua zi cand, la ceremonia de deschidere , un mesaj de ura la adresa mea ranjea din ecran”Windows Recovery system” si eu Oh no he didn’t!Castigasem eu lupta cu Troianul meu cibernetic dar pierdusem lupta.Mi-am aruncat batista alba si am facut ce face orice erou:m-am dus sa ma plang la mama. ) True heroes are so few..but I am one of them )))

Deja il vedem cu x-uri pe ecran pe Gicu si cu o limba pe afara din cablu roz… in imaginatia mea fara hotare totul e posibil.Si asa a decedat Gicu.Asa mi-am distrus  computerul.But have no fear.Un milion jumatate si o zi mai tarziu Gicu mergea ca uns.Cu o personalitate noua ce-i drept…dar ma obisnuiesc eu incet incet.

Acum ,ca invatatura de minte,suflu si in iaurt.Mi-au mai trimis odata mesajul buclucas dar l-am sters imediat si cu puterea mintii am trimis raze de razbunare.Beat that Supeman!Anywho remember remember the 5-th of November…oooook o iau pe cai gresite.Daca primit mailuri din astea aduceti-va aminte de mine si de un milion jumate pe care l-am dat.

In rest viata se scruge incet si lent ca sa sublinez toata treaba asta.Se zice ca maine murim cu totii si chiar ma prapadeam de ras cu mama si cu Simona azi cand am auzit faza asta cum ca maine murim cu totii.Panicata i-am spus maicamii :Mama trebuie sa imi gasesc repede un prieten.Si liniste pana cand pupezele s-au prins si au inceput sa rada ) Partea buna e ca toate lumea s-a oferit sa ma ajute .The best :X.

In caz ca maine dam ortu’ popii va dau inca o intrebare tampita la care sa va ganditi.11.De cate sosete imputite e nevoie ca sa omori o camila?Am semnat contract cu Radu ca sa imi devina distribuitor de la sectuinea Intrebari tampite.

Pana imi instalez toate programele va las musicless.Ne vedem cand ne vedem. sash.

Musicless no more!

Smart meet Stupid…Stupid meet Smart

Dear God ,I tried to reach for the sky but all I got was rain clouds under my nails.I got tired and I left.

Deabea astept sa plec.Sincer stiam de ceva vreme ca un mare procentaj din Romania e formata din oameni prosti dar azi parca am devenit convinsa de asta,am subliniat viguros si am pus un punct mare pe un I inexistent.Cea mai rea parte din toata treaba asta este ca ii las sa ajunga la mine si sa ma faca sa sa ma prost cu propria persoana.E culmea si mi-e rusine ca spun asta dar imi doresc atat de mult sa plec.Peste mult timp ,mult prea mult,imi aduc aminte ca sunt in realitate mai desteapta ca ei dar fac ce fac si tot ii las pe toti sa isi faca de cap cu nesiguranta mea tampita.

Rapita atat de siguranta sufleteasca cat si de cea fizica incerc sa ma descurc in societatea de rahat turcesc prin care, din pacate,ma scurg incet incet .Trist dar adevarat fac parte din normalitate.Una tipica generatiei din care fac parte.Ori esti ori nu esti.Si nu tine de inteligenta. Oh nu!Am vazut o droaie de oameni destepti dar atat atat de rai mai ca iti faci cruce si ti se pare ca vezi cum rautatea se scurge neagra din fiecare por majandu-i fara sa isi dea seama.Talk about nasty.Cel putin asa imi imaginez eu.Sunt fericiti ca au demonstrat inca o data ca sunt “cei mai” si ca o singura privire ucide.Fac level up.

Imi citesc randurile pe care tocmai le-am sccris si rad pentru ca si eu aici si acum sunt rea cu cei rai.Din fericire imi permit sa fac asta pentru ca o fac prin filtrul meu de gandire… aspect ce lor le lipseste.Am ramas fara idei.

Asaaaaa.Am ramas la partea cu descusutul problemei.Sa stiti ca titlul nu e pentru raii railor.E pentru mine.Eu sunt proasta fara motiv pentru ca vreau sau nu fac si eu parte din lantul asta trofic social care ma omoara cu zilele.Daca sunt nesigura ei  ma mananca de vie si nu doar pe mine ci pe toata lumea.Ca sa nu se supere.

Am avut un inceput de zi asa de bun.M-am imbracat in roz azi daca va vine sa credeti.Da stiu roz!Pana cand dupa un curs am iesit cu Mihaela si am zis nu avem chef de plecat acasa.De obicei ne luam ceva de mancare si stam pe o banca ori in parcul de langa Viata libera ori in parcul de langa Dramatic.En fin.Am ales Viata libera.Aproape toata bancile erau umplute.Ne-am asezat pe una iar in fata noastra erau 3 cum sa le zic ca sa sune dragut dar sa insemne ceva nasol.O sa le zici mucosi ca pareau ca sunt in clasele mici de liceu.Doua fete si intre ele un baiat.Doi erau impreuna si cealalta se uita la ei cum se pipaiau discret,ea cu un crac pe el.Foarte dragut.

Dupa ce ne-am asezat au inceput sa se uite la noi ca la felul 16 si dupa ce am incercat sa ii ignoram asa a descurs totul: ei se uitau la noi ,mai mustaceau cu gura pana la urechi si noi eram .Imi dadeam seama ca noi eram motivul distractiei.Am zis ca port roz in ziua care nu trebuie.Imi dau demisia.

Gata incepusem sa ma simt prost.3 mucosi ma faceau sa ma simt prost.Cine era prostul daca nu eu?Pana nu au plecat nu m-a lasat senzatia aia tampita.Sincer…m-am intristat putin dar dupa ce am mers pe jos pana acasa ca sa am timp sa reflectez la rautate si fratii ei,cand am ajuns pe strada mea, mi-am adus aminte de Ramona si de zodiacele ei si ce imi zicea despre Capricorn ca e depresiv si inca ceva de materialism bla bla bla  am zis “Asta se datoreaza zodiei mele tampite.”Sad no more!Problem solved.Dar tot regret ca nu am avut inspiratia sa ma ridic si sa le zic sa ma pupe la figurat.

Cred ca multi dintre voi au patit asta intr-un mod sau altul.Acum ca m-am gandit mai bine,la recesi amrealizat ca tot eu sunt aia castigata.Nu oi fi eu famme fatale dar macar am creier in cap si mai stiu si sa il folosesc.Beat that bitches.

Maine incepe alta zi.Imi trag armura pe mine.Am cursuri de la 8.Urasc asta.Autobuzele sunt pline ochi  dar cred ca o sa merg pe jos.Dupa engleza imi indrept pasii spre Ramona care face cea mai buna cafea de vineri.Happy Friday!!!

Nu am aflat ce ai timp sa faci in timp ce te arunci de la o inaltime relativ mare dar am aflat care e cel mai inalt baraj din lume…de pe care te poti arunca.Barajul Nurek are 300 de metrii inaltime si se afla in …tineti-va Tadjikistan-se pronunte chiar bine-deci ai timp sa faci ceva ceva in 300 de metrii de cadere libera.

Ca tot vorbeam de Lacul lebedelor data trecuta.M-am interesat cat costa un bilet la baletul Lacul lebedelor de pe 13 mai.Soc si oroare cand vad ca pe o foaie de la casa de bilete scria ca un singur bilet e 80 de lei o_O.M-am aplecat sa o intreb pe cucoana aia si ea si mai socata ca mine imi zice “Dar draga mea…e balet” de parca vroiam sa merg in croaziera pe Atlantic cu un pol.Cred ca nu ma mai duc.Sigur nu ma mai duc.

si asa cu asta.

take care.sash.

A tiny tribute to my brain

“Sarcasm is not always angry.Sarcasm is often friendly.It can remind people that thinking before speaking is a good idea.Just,you know,don’t be a dick about it.”

   Pentru ca mi s-au anulat toate cursurile azi…din nou… am ramas stuk in casa cu televizorul in brate si deja simt cum neuronii mei isi spun “salavati-va” sau “parasiti nava”.I’m about to blow.Dar lasand la o parte durerea de cap azi m-am gandit cat a fost ziua de lunga ca iar m-am blocat intr-o stare tampita.Pilot automat scrie iar pe fruntea mea si lumea imi tot atrage atentia ca sunt aeriana cand vorbesc cu ei.Ciudat,nimic nu s-a intamplat.Doar ca sunt asa,cum sa va zic,pe alta planeta.Glumele s-au dus,nu imi mai place nimic si ingrozita  spun ca nu mai sunt amuzanta.Poate doar putin.Stiti cum e, trebuie sa pastraz cateva procente de amuzament.Pentru zile negre.

Ca sa vedeti ca nu s-a pierdut chiar totul stateam ca o placinta plantata pe canapea si ma gandeam ca uneori imi doresc sa ma trezesc din pat si sa ma duc la facultate in tricoul meu gaurit in 13 locuri si in pantaloni de casa,nemachiata si nepieptanata.Spalata pe dinti insa.Ca oamenii nebuni radeam singura cand,liniste!,incepea al 3-lea film vechi,alb-negru,pe care il vedeam pe ziua de azi.Am cateva canale cu asa ceva si in ultima vreme s-au lipit de mine ca banda dublu adeziva.Dar revenit la treaba cu tricoul… chiar ma imaginam mergand pe la Mecanica in tricou si colanti si in picioarele goale..neah ploua afara… poate cu Vansii mei fabulosi care se intampla sa fie fabulos de jegosi.M-a prins ploaia si saracii au suferit drama vietii lor : noroiul adanc de doua degete.Meh! life.

Maine alta zi,alte treburi,alta plictiseala.Toti jurnalistii in devenire au primit invitatii obligatorii la decernarea titlului de Doctor Hornorius Causa unui profesor pe care desi nu cunosc,banuiesc ca il merita.Imi amintesc prima data cand am fost la o acordare de titlu onorific.Asta e a doua, dar ce conteaza?Primele zile de facultate si m-am dus acolo simtindu-ma asa de importanta ca mergeam la asa ceva-nu stiam ce inseamna dar eu eram fericita-.Dupa 2 ore in care batranelul amuzant care primea  titlul onorific inca nu isi terminase speechul nu mai eram asa de fericita.Sa imi fie invatatura de minte si sa imi fac un mental note ca sa ma asez langa usa de acum.Don’t blame me pana nu asistati la un eveniment din asta.Ca o pozitivista inraita ce sunt, privesc partea plina a paharului si sper ca e umplut cu ceva bun si ma duc inima impacata ca sunt iertata de cursurile pe care oricum nu le faceam…dar hey! ce mai conteaza?

Din cate am cercetat vremea se mentine cum ne-a demonstrat azi si ca o nesimtita ce e refuza sa ne arate putin soare.Rusine domna vreme!Acum e timpul sa cadeti in borcanul cu melancolie si daca,sa presupunem prin absurd,ca nu aveti uitati-va la un film corny and full of cheese.Unul vechi in care toate lumea lesina fals si pun mana pe frunte inainte  si cu un sunet ahhhh! se prabusesc pe covor-unul moale care se intampla sa fie acolo- si care de cele mai multe ori se termina ca in gard.I love old movies!!!!!

Acum ca nu v-am mai delectat cu intrebari tampite mi-a sarit una in freza.Vorbeam cu un prieten despre vremea care ne face sa ne aruncam de la parter de mai multe ori si ma intreaba intrebator:Auzi?Oare cum e sa cazi de la o inaltime mare?Oare ai timp sa te scarpini in fund inainte sa ii dai un pupic asfaltului?

Iat-o deci.Eu,personal,am raspuns : “Depinde.Daca te arunci de pe un baraj poate ca ai timp.”Acum ca ma gandesc mai bine ai timp sa faci tot baletul din Lacul lebedelor.Dar ce stiu eu?Multumim deci lui Radu care ne-a oferit intrebarea tampita a zilei.Ma simt de parca am propriul meu show si acum multumesc sponsorilor.Deci multumesc sponsorilor.

Mai inchei un post aici si acum.Sper sa va aduca zambetul pe buze.Ma multumesc si cu ranjet… ceva micut.

pupici sash. :X

P.S:Va rog politicos sa va faceti ca ploua cand intalniti greseli de ortografie,gramatica,topica sau sens.Daca nu intelegeti ceva nu ezitati sa va faceti creierul terci incercand sa imi deslusiti ideile.Multumesc anticipat.